Cum să (nu) fii o patroană

Post inspirat de noua brută a doamnei Păpădie.

Anul trecut pe vremea asta ne pregăteam de ziua mea. Cu clasica întrebare: ce vrei? Si deja clasicul răspuns (de vreo 3 ani încoace): nu ştiu, nimic. Până am reuşit să ma hotărăsc a trecut o lună. Până am reuşit să răspundem la întrebarea existenţială pe firmă sau pe avantaj a mai trecut o lună. Aşa că în februarie mă mândream cu laptopul meu cadou, cu puţin mov, la sugestia lui alex, să fie clar că e al meu şi să-mi amintească de tinereţe :).

Evident, cadoul pentru mamă e şi cadou pentru pui, aşa ca, cu prima ocazie, laptopul meu mov a devenit mov cu roz, verde, galben, dungi şi buline, toate abţibildurile lui d. Ca orice mamă, nu am putut strica opera copilului, mai ales că nu mă deranja absolut deloc, aşa că laptopul kitchos a devenit ceva obişnuit în casa noastră.



Câteva luni mai târziu am reuşit să găsesc prin o cunoştinţă a unei prietene a unei salariate de-a vecinii mamei o fabrică care ar fi putut să îm facă materialele. Şi cum tot era în drum spre atelier, am zis să oprim într-o zi să întrebăm ce şi cum. Într-o zi pregătită de mers acasă, adică îmbrăcaţi comod pentru drumul în maşină.

Aşa a fost prima întâlnire cu directorul fabricii. În aproape trening. Şi a doua, şi a treia, toate spre atelier sau spre casă, după căteva nopţi de lucru.

De-abia s-a obişnuit omul cu puştoaica sport mereu cu copilu' după ea şi maşina plină de bagaje că m-a lovit într-o zi aranjatul. N-am avut suflet să mă îmbrac la costum însă schimbarea era oricum uriaşă. Pantaloni de duamnă, cămaşă, machiaj, mina de duamnă, geanta cu laptopul, purced spre întâlnirea cu directorul de la tehnice să-i explic, cum ştiu eu mai bine, cu calculatorul în faţă :)), ce şi cum trebuie modificat.

De la Lasă, mă, io vreau să vorbesc cu şeful, la Bună ziua, doamnă era o schimbare de pretty women. Cei mai mici în grad, care nu mă cunoşteau, se dădeau la o parte sau se retrăgeau, nu mai dădeau peste mine fără să zică pardon. Eram, pentru prima dată, patroana :)))

Şi, aranjată toată, intru în biroul de la tehnic, doamnele se scuză şi îmi fac loc să ajung la director, mă servesc cu cafea, apă, suc. (nu, nu erau aceleaşi doamne care, cu câteva săptămâni în urmă, îmi spuneau de sus că acele canapele nu sunt sală de aşteptare, aşteptarea se face afară) Eu, duamna, ma asez finuţ pe scaun, discutăm, scot geanta de la laptop, îi explic că am făcut diagramele şi că mai bine discutăm aşa, şi ... şi... Da! Scot laptopul. Laptopul meu mov cu buline, litere, smileys şi hello kiity.

La naiba,iar nu-s patroană!

Cum să NU ţii copilul în sling

Şi cum să (nu) te distrezi cu 3 kilograme de orez.

La primul babyexpo am avut destui părinţi dornici să încerce un sling dar fără copilul din dotare. Plus viitorii părinţi care, deşi îl aveau, nu puteau să-l probeze cu slingul. Irinamea a fost o drăguţă şi mi-a împumutat nou-născutul ei de la Lamaze, dimensiuni de nou-născut, gât flexibil dar ... uşor. Am căutat la târg o păpusă mai aproape de ce îmi trebuia dar în afară de preţurile năucitoare (1,7-2,5 mil o păpuşă???? wtf? ) n-ar fi putut păcăli nici un adult că aduce a copil.

Aşa că, pentru a doua tură, am zis să-mi fac temele. Un drum la un fel de supermarket/europa slatinean/totul la 38 000 care costa mai mult de 38 000 şi m-am ales cu 2 gemeni perfecţi. Maleabili, genunchi 'îndoibili', proporţii de copil real. Le mai lipsea greutatea.

Am zis eu, mamă de treabă, că ar fi o ocazie tare bună să vadă copilu' cum facem operaţii. Operat copilul, scos maldărul de vată de plastic, şi distrat cu cele 3 kg de orez. Copilul încântat, am turnat orez cu cornetul în păpuşă, i-am făcut transplant de organe, i-am scos apendicele. Am decis în ultimul moment să punem vată la loc pe post de plămâni, l-am cusut, a fost excelent.



Asta a fost partea cu distratul. Iar Greuţu a fost foarte apreciat la târg. A făcut plimbări pe la alte standuri, a fost purtat de nenumărate familii pe care le-a cucerit iremediabil. Până în ziua 3.

Din ziua 3 de târg, Greuţu n-a mai fost amuzant. Deloc. Lui Greuţu' au început să-i cedeze suturile. Şi a început să curgă. Câte-un bob, câte-un bob. Câte zece. Câte douăzeci. La început numai când îi aranjai pantalonii, apoi din ce în ce mai des, în orice poziţie. Pe mine, pe Irina, pe Andreea, pe Anca, pe Claudia (şi ce bine a fost să se mai scape şi pe alţii, nu doar pe mine :))) ) şi, evident, pe toţi părinţii care au avut parte de experienţa unui drum cu Greuţu. La un moment dat chiar era nasol că nu ştiai ce să le zici mai întâi, să fie atenţi că e greu copilul sau să nu se sperie că [] curge :).

Apogeul lipsei de amuzament a lui Greuţu a fost însă acasă. Nu, nu acasă-acasă, la Bucureşti, căci acolo a stat închis într-o geantă şi am reuşit să evităm covorul de orez pe care l-am lăsat tantilor măturătoare de la Babyexpo. Experienţa cu adevărat provocatoare a fost la atelier, când Greuţu a fost convocat pe ultima sută de metri (la propriu, o să crape din toate încheieturile în viitorul foarte apropiat) pentru un shooting la materiale. Şi când greuţu nu s-a mai comportat ca un copil, ci, pierzându-şi mare parte din greutate, a ajuns iar păpuşă.

Iata, dară, cum să NU vă purtaţi copiii în sling :) Sau aşa Da, aşa NU.




In caz că nu vă e clar, difereţa între poze e de câteva minute, timp în care i s-a scurs tot orezul în picioare :D

Primul forum de babywearing din România

Adică cel de la sling.ro, pe care îl puteţi accesa direct de pe site sau aici.

Am avut multe mămici cu care am schimbat o gramadă de mailuri, mi-au povestit din experienţele lor, am schimbat, dacă a fost nevoie, tipul de eşarfă (de obicei de la mei-tai la sling, câteodată şi invers), am pus lumea la cale şi am visat purtatul copiilor ajungând ceva cel puţin la fel de comun ca şi cărucioarele.

Am avut insa si suficiente mămici care au avut nevoie de mai mult decât un set de instructiuni / filmulete de pe net (apropo, unele foarte proaste). Care aveau nevoie cel mai mult de o confirmare. Că fac bine că îşi poartă copiii şi că îi poartă în siguranţă. Aşa că asta e ceea ce îmi doresc eu să rezolv cu forumul. Să puteţi cere un sfat, dacă aveţi nevoie, sau să puteţi oferi unul din proprie experienţă.

Mâine-poimâine, sling.ro face un an. Un an în care câteva sute de mămici şi-au purtat copiii. Sunt sigură că multe dintre ele pot oferi informaţii foarte preţioase în primul rând fiindcă vin din propria experienţă. Când aveţi timp şi chef, vă aştept acolo. Numai fiţi indulgente, ştiţi că eu sunt şi mamă şi tată şi pentru site, şi pentru blog şi, mai nou, şi pentru forum. Şi în primul rând pentru d. :)

Să ne fie de bine!


P.S. Blogul acesta va merge în paralel cu cel de pe site până mă dezmeticesc şi reuşesc să copiez tot acolo. Asta va dura cu siguranţă ceva...

Cea mai frumoasă zi

Trebuia să fie pe 3, de ziua lui. Plănuisem, la cererea lui, o zi în doi, trei mai pe seară. Fără musafiri, fără cadouri, fără petrecere, doar o zi în 3 de care îi era atât de dor. Bineînţeles, cu tort, brioşele lui şi sărăţelele mele preferate.

Mi-am promis calculatorul închis, cu excepţia a două sesiuni de comenzi, şi pe prima am programat-o la vreo oră după trezire. Zis şi făcut, vine ora, mă vede copilul la calculator şi-şi aminteşte că i-am promis că-i caut Ciao, belle, ciao! Şi cam acolo s-a terminat ziua noastră frumoasă, mă rog, cel puţin partea aia ,în care eu eram senină.



Am plâns ca o găină, a trebuit să-i explic ce se întâmplă, am povestit de revoluţie, de dreptul la vot, de extrem de multe pentru un copil de fix 3 ani. Dar n-a fost rău deloc, mi-a făcut bine şi mie în caz că aveam nevoie să mă decid să votez. Ei, eu n-aveam, eu sunt din aia 'mobilizatoare' :), insă după asta am reuşit s-o fac pe mama să voteze. Nu împotriva cuiva, ci pentru, ceea ce m-a făcut să mă simt foarte bine.


Tot în cea mai frumoasă zi trebuia (a câta oară) să fie gata siteul nou. Şi blogul, şi forumul. N-a fost, evident. Iar. Din varii motive, inclusiv eu.

Insă in seara aia, cuprinsă de remuşcări, am înţeles ceva. Şi puteam să jur că, în alte forme, mai făcusem asta. Timingul nu e totul. E important, e foarte important. Dar chiar şi timingul se poate recupera. Cel puţin într- relaţie. Nu avem nevoie de căderi pentru a ne lua avânt şi a ajunge sus dar, dacă se întâmplă, nu e o nenorocire. Chiar se poate recupera şi, de fapt, ăsta e tot şpilul.

Am greşit în relaţia cu d când era mic de tot,când încă nu ştiam cum să definesc această relaţie. Când eram prinsă între ceea ce simţeam - pur şi simplu îmi venea să-l strâng în braţe non-stop şi să-l iubesc - şi ceea ce ştiam că 'trebuie' făcut - să îl spăl/ hrănesc/ schimb cu nu ştiu ce la x ore/zile. Ştiam instinctiv să-l iau în braţe, să-l pup, să-l ating, să-l mângâi, să-i vorbesc la fel cum 'ştiam', din cărţi/ articole ce şi când să fac. Şi cumva, interacţiunea dintre aceste două feluri de 'a şti' nu era cea aşteptată. Nu se completau unul pe altul, pe alocuri, dimpotrivă, erau în antiteză.

Însă am învăţat să ştiu de la mine înainte de a 'şti' de la alţii. Şi a fost o lecţie bună pentru mine.

Şi în acea seară, de ziua lui, mi-am dat seama că, de fapt, pentru el, ziua lui era doar o zi, la fel ca oricare alta. In care nu-şi dorea decât nişte părinţi senini. Nu party, nu ore în bucătărie pentru ceva special, nu jucarii, nu haine. Părinţi. La un moment dat îi propuneam să ne îmbrăcăm cu ceva simpatic (că, deh, e ziua lui) şi să ieşim un pic. A vrut halatul lui de baie cu bicicletă. Asta era cu adevărat frumos :). Şi să fie strâns bine, să fiu înghesuit. Nu blugii şmecheri, nu puloverul nu ştiu care, halatul lui în care se simte excelent şi care lui îi place.

Aş mai fi povestit însă s-a trezit iar de azi începe Cea mai frumoasă zi.
Bonus, siteul nou şi forumul vor fi gata azi iar Băse se pare că a reuşit.

Colecţia nouă II

Vă aminţiţi când vă întrebam ce vă place şi cum căzusem de acord că verdele rulz? Ei bine, verdele n-a vrut, pur şi simplu, să apară în colecţia asta. Dacă roşu + galben a ieşit portocaliu, roşu + albastru - mov, roşu+ bleu - lila, roşu +albastru închis - grena, ei bine, galben +albastru a ieşit...albastru. Şi galben + bleu...bleu. Deci fără verde colecţia asta, mai încercăm data viitoare...

Dragă blogosferă

Blogspot a aflat. Că vreau să mă mut, că iau blogul cu mine pe sling.ro. Şi cred că s-a supărat. Rău. Pentru că reuşesc să postez un comentariu pe blogurile de pe blogspot o dată din 15. Ceea ce înseamnă că sunt aproape de a renunţa. Asta ca să nu ziceţi că-s nasoală şi că, de la târg încoace, n-am mai zis nici pst. Eu de fapt am vorbit mult, am scris o grămadă de comentarii, parol, numa' că nu reuşeşte să le vadă nimeni.

Acestea fiind zise, dragă MariaMirabela, the no cry sleep solution este cartea cea mai proasta pe care am citit-o de la liceu incoace, n-ai pierdut nimic, stai linistita, daca ai citit primele pagini să ştii că aşa e toată :) Şi dragă Ereena, mă bucur mult că ne-am văzut, că am mai pus o faţă la un blog :) şi sper să vă fie de folos slingul

Şi cum am bifat-o şi pe asta (eh, erau multe, dar cine le mai ştie - comentariile adică) vreau să vă mai întreb ceva:

Aţi vrea să vedeţi slingurile mele în magazine? V-ar încălzi cu ceva? :)) Ţineţi cont că NU veţi avea neapărat personal specializat, nu voi putea face training cu vânzătorii, vă veţi baza numai pe instrucţiunile scrise. Nu, nu-s rele deloc, însă tot la mine ajungeţi în caz că aveţi nevoie de o confirmare sau de un sfat.

Aveţi şi sondaj în dreapta, dacă vă e lene să lăsaţi un comentariu, deşi ar fi apreciat :)

Sunt gata

Ţesăturile noi.

Cei care au fost la târg ştiu că nu mai aveam unele modele, acum sunt toate gata. Revin în week-end cu poze.

Şi tot în week-end şi la începutul săptămânii vor fi diverse lucrări la site, e gata varianta oferită de Banca Transilvania şi Hotnews, însă va dura un pic până mut totul, inclusiv blogul. Să nu ziceţi ca n-am zis :)

Foarte pe scurt

Am rezolvat Babyexpo-ul. Cu bine. Şi cu o răceală cruntă luni dimineaţă (şi sunt foarte recunoscătoare că n-a fost să fie în timpul târgului).

M-am pus, oarecum, pe picioare cu o mână de paragrippe (parca), la propriu. 2 pastilute la 2 ore două zile.

Da, eu eram cu port-bebe-ul special pe ProTV.

Dacă m-aţi văzut şi pe altundeva să-mi ziceţi şi mie că de filmat au mai filmat însă nu reuşesc să îmi amintesc cine.

Da, a fost incredibil de aglomerat si obositor.

Mai vin când îmi revin.

Ne vedem la Babyexpo

De joi, 19 noiembrie, până duminică.
La Polivalentă.
(Sala mare, C, pe stânga). Pardon :), sala mare e B, la numărul 20

D va pregăti standul, ca şi data trecută.



Un sfat din culise : dacă vreţi să nu vă călcaţi în picioare cu alţii şi să vă puteţi uita în linişte peste tot, veniţi vineri sau duminică.

P.S. Dacă data trecută omul de bază a fost Rox, acum o puteţi întâlni pe Irinamea.

Veşti bune curierul are

Curierul meu preferat, Urgent-curier, adică.

Care şi-a extins reţeaua de la 250 la 1635 de locaţii. Ceea ce e minunat, având în vedere că, pentru cumpărător, transportul e în continuare gratuit, prin Urgent-curier, atât timp cât va aflaţi în lista lor de locaţii. Şi au reuşit să acopere cam tot.

Locaţii Urgent-curier